Timişoara dăunează grav sănătăţii

Depăşiri de 300%

În zonele centrale ale Timişoarei, aerul e tot mai greu de respirat. În ultimele luni ale anului trecut şi la începutul acestui an, au fost depăşiţi cu mult indicatorii de pulberi în suspensie şi de decibeli. Măsurătorile făcute în luna noiembrie 2007 de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului au arătat că valorile înregistrate pentru pulberile în suspensie, adică praful pe care timişorenii îl inhalează zi de zi, a depăşit chiar şi cu peste 300% limita maximă admisă! Cele mai mari valori s-au înregistrat chiar în zona centrală a oraşului. Conform datelor oficiale, 21 noiembrie a fost ziua cea mai neagră. Atunci, aparatura de monitorizare a înregistrat valori ce depăşeau cu 302,2% limita maximă admisă de praf!

Sărbători prăfuite

În luna decembrie a anului trecut, planul la praf al municipalităţii timişorene a fost depăşit cu peste 200%. În zona centrală, din 31 de monitorizări, 22 au înregistrat depăşiri. Cea mai poluată zi a fost cea de 8 decembrie, în care s-au înregistrat valori cu 210% mai mari decât limita maximă admisă la cantitatea de praf din aer. Ajunul Crăciunului i-a prins pe colindătorii din centrul oraşului cu o cantitate de praf ce depăşea cu 186% limita maximă admisă. Valorile înregistrate în centrul Timişoarei au fost chiar mai ridicate decât cele monitorizate în zonele industriale ale oraşului (Calea Buziaşului şi Calea Şagului).

Monitorizări online

Toate valorile înregistrate au fost centralizate de noile staţii de monitorizare a calităţii aerului, care au fost conectate din luna ianuarie la reţeaua naţională. Zilnic, cele patru patru staţii de monitorizare din Timişoara, amplasate în Calea Şagului, Piaţa Libertăţii, în Calea Aradului şi pe strada Iosif Bulbuca (în zona industrială a oraşului, aproape de Calea Buziaşului), transmit datele analizelor făcute în timp real către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timiş şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Totodată, datele sunt afişate, instantaneu, pe un panou electronic amplasat în centrul oraşului, la intrarea de lângă Catedrală în Parcul Poporului. "Deocamdată mai apar disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte transmiterea datelor, pentru că încă aceste staţii de monitorizare sunt în perioada de teste. Cert este însă că frecvent se înregistrează depăşiri la indicatorii < > şi < >", ne-a declarat Adina Horablaga, directoarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului.

Mizerie şi poluare

Aerul poluat din oraş e cauzat, în mare parte, de traficul supraaglomerat, şantierele neprotejate corespunzător, maşinile pline de noroi şi de micşorarea continuă a spaţiilor verzi, subdimensionate în comparaţie cu media Uniunii Europene. "Uitaţi-vă cât sunt de murdare străzile! Se circulă prin oraş cu maşini şi camioane pline de noroi! Peste tot e plin de şantiere şi de clădiri în construcţie neprotejate de prelate (astfel încât praful să nu se răspândească în exterior). Uitaţi-vă la trafic! Din monitorizările noastre nu avem o stradă cu valori normale la numărul de decibeli! În plus, spaţiile verzi din oraş sunt insuficiente. În momentul de faţă avem 15 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, incluzând aici şi Pădurea Verde, or normele europene prevăd minim 20 de mp/cap de locuitor până în 2010 şi 26 de mp până în 2013", spune Adina Horablaga, care îi atenţionează pe timişoreni că vor fi nevoiţi să inhaleze mult şi bine aerul poluat câtă vreme nu există o şosea de centură şi traficul greu trece prin oraş. "Arătaţi-mi o stradă curată în Timişoara! Eu nici măcar nu mai pot să-mi deschid fereastra din cauza prafului şi a noxelor din zonă (sediul instituţiei e situat pe strada Amurgului, în apropiere de Calea Lipovei şi bulevardul Ialomiţa - n.r.)", a spus Horablaga.

Îmbolnăviri pe bandă rulantă

Cei care au de tras de pe urma poluării sunt timişorenii obligaţi să inhaleze zi de zi aer otrăvit. În ultimii ani, bronşitele cronice, emfizemul pulmonar, astmul bronşic, rinitele, alergiile şi mai ales cazurile de bronhopneumopatie cronică obstructivă au crescut alarmant. "La toate aceste afecţiuni înregistrăm o creştere permanentă, de la un an la altul. La fel şi în cazul alergiilor, de care suferă deja 10% din populaţie. Dacă continuăm în acest ritm, în curând afecţiunile respiratorii cronice vor deveni a patra cauză de mortalitate", a declarat, pentru BĂNĂŢEANUL, dr. Dorin Vancea, medic primar pneumoftiziolog, directorul Spitalului de Boli Infecţioase "Victor Babeş" din Timişoara. La cele 160 de paturi, câte are secţia de specialitate din spital, medicii înregistrează lunar câte 200 de internări ale unor pacienţi care suferă de afecţiuni respiratorii cronice. "Cele mai multe cazuri sunt cele de bronhopneumopatie cronică obstructivă, o boală care afectează un număr din ce în ce mai mare de timişoreni", spune dr. Vancea.

Cheltuieli de 40 de miliarde

"Pacienţii cu asemenea afecţiuni respiră din ce în ce mai greu, obosesc repede şi se albăstresc. Toleranţa lor la efort e foarte mică. Nu mai au capacitatea de a se autoîngriji şi au nevoie de oxigen. Pur şi simplu, aceşti oameni, din cauza afectării pulmonare, trebuie să apeleze fie la buteliile de oxigen, fie la concentratoare (care se pot închiria de la firmele specializate). La buteliile de oxigen recurg foarte puţini, pentru că suma de care trebuie să dispună este de două milioane de lei pe zi. Concentratoarele, în schimb, pot fi închiriate pentru două milioane de lei pe lună", spune directorul Spitalului de Boli Infecţioase "Victor Babeş". Cu pacienţii internaţi în spital care suferă de afecţiuni respiratorii, dr. Dorin Vancea afirmă că se cheltuieşte cu tratamentul câte două milioane de lei în fiecare zi. "Într-un singur an, costurile pe care le avem cu îngrijirea şi tratarea pacienţilor cu afecţiuni pulmonare (alţii decât cei cu TBC) se ridică la 40 de miliarde", adaugă directorul Spitalului de boli Infecţioase.

Pisica la Primărie

Medicii şi specialiştii Autorităţii pentru Sănătate Publică (ASP) spun că primăria e vinovată pentru că starea de sănătate a timişorenilor se deteriorează pe zi ce trece. "În cea mai mare parte, la gradul de poluare la care s-a ajuns au contribuit decisiv lucrările edilitare care par să nu se mai termine, traficul deviat sau gâtuit, în care se formează cozi de 700-800 de metri şi toată lumea îşi ambalează motorul. Cu cât o maşină stă mai mult în trafic, cu atât cantitatea de noxe e mai mare. Rolul administraţiei, al primăriei, ar trebui să fie acela de a urgenta lucrările. S-au apucat de prea multe lucruri şi s-au împrăştiat în toate zonele din oraş, iar problema este că lucrările nu se mai termină. Finalizarea lor trenează de ani de zile! Este praf şi pământ peste tot! Asta ca să nu mai amintesc şi de faptul că zona verde a oraşului a devenit insuficientă. S-au construit fabrici, staţii de benzină, spaţii de parcare, iar de plantat pomi nu mai e loc. Unde să mai plantezi pomi când în jur sunt numai betoane?", susţine Ioan Bratan, specialistul ASP în igiena mediului.

"Unele instituţii nu îşi fac treaba"

Adina Horablaga spune că Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului este abilitată doar să monitorizeze calitatea aerului din zonă, nu să îi şi tragă la răspundere pe cei care poluează atmosfera. "Noi oferim datele, Garda de Mediu e cea care anchetează şi dă amenzi", susţine Horablaga.

Garda de Mediu, singura instituţie abilitată să aplice sancţiuni pentru nerespectarea problemelor care ţin de calitatea aerului şi a mediului înconjurător, nu a deranjat însă pe nimeni. "E clar că unele instituţii nu îşi fac treaba corespunzător. E praf pe stradă pentru că se face curăţenie insuficient. Mai sunt şantierele şi maşinile murdare care sunt în circulaţie. Noi am atras atenţia şi firmelor care s-au ocupat de deszăpezire, să nu mai arunce nisip pe drumuri. Le-am spus să folosească clorură de calciu, dar nu ne-au ascultat. Situaţia s-a înrăutăţit. În plus, Garda de Mediu are doar opt angajaţi pentru tot judeţul. Credeţi că pot să monitorizeze întreaga situaţie? Noi nu putem acoperi toate domeniile. Autorităţile locale trebuie să-şi facă treaba!", susţine Mircea Eperieş, comisar la Garda de Mediu.

Tematici de la Bucureşti

Angajaţii Gărzii de Mediu nu au făcut nici un control la Primăria Timişoara pentru a constata ce măsuri s-au luat pentru reducerea poluării şi n-a aplicat nici o amendă instituţiei pe care Eperieş o incriminează. "Noi primim săptămânal tematici de control de la Bucureşti. Ceea ce ne-aţi sesizat dumneavoastră cu poluarea vom face în viitor. Trebuie mai întâi să primim datele de la Agenţia Regională de Protecţia Mediului şi după aceea vedem ce avem de făcut", afirmă Eperieş. În cazul în care se constată că autorităţile locale nu şi-au făcut treaba, amenzile care pot fi aplicate de către Garda de Mediu sunt cuprinse între 30.000 şi 60.000 de lei.

"Se propun nişte măsuri"

Birocraţia încurcă şi mai mult socotelile organismelor plătite din bani publici să vegheze la sănătatea timişorenilor. În timp ce Agenţia pentru Protecţia Mediului monitorizează, Garda de Mediu aşteaptă finalul acestei luni pentru a primi pe cale oficială datele privitoare la calitatea aerului. După ce sunt studiate şi analizate de o echipă de specialişti, se constituie o comisie de control, care va fi trimisă la primărie. "Se propun apoi nişte măsuri. Vedem ce măsuri ia primăria şi, dacă constatăm că nu şi-au făcut treaba, îi amendăm. Dar nu trebuie să ne ascundem după amenzi. Sunt 60 de articole de lege pe care trebuie să le interpretăm", arată Marian Eperieş, explicând de ce se teme să dea amenzi: "Dacă dau o amendă, eu răspund. Dacă mă dau în judecată şi câştigă în instanţă, eu plătesc, nu plătiţi voi".

Ei nu cred

În ce îi priveşte pe responsabilii din primărie cu probleme de mediu, aceştia par a fi din altă localitate. "Eu nu cred că valorile referitoare la poluarea atmosferică sunt aşa de mari. Vreau să văd valorile semnalate de Agenţia pentru Protecţia Mediului. Nu mai vorbiţi prostii, că sunt depăşiri de sute de ori. Eu până nu văd valorile trimise oficial de agenţie, n-am ce să vă spun", a declarat ritos Vasile Ciupa, directorul direcţiei de mediu din cadrul Primăriei Timişoara.

STATISTICI. Conform datelor statistice puse la dispoziţie de Autoritatea pentru Sănătate Publică Timiş, în cursul anului 2006, în Timişoara, la mortalitatea prin afecţiuni respiratorii s-au înregistrat 91 de cazuri, adică o medie de 30 de îmbolnăviri la 100.000 locuitori. La mortalitatea prin afecţiuni ale sistemului circulator s-au înregistrat 1.634 de cazuri, ceea ce înseamnă 538 de cazuri la 100.000 locuitori.

MONITORIZARE. În curând, pe lângă datele privitoare la calitatea aerului din oraş, pe panoul electronic din centrul oraşului va fi prezentat un indice general privind calitatea globală a aerului pe baza a trei indici de calcul. Dintr-o privire, timişorenii îşi vor putea da seama care este calitatea aerului pe care îl inspiră, pentru că gradul de poluare va fi reprezentat grafic prin cifre de la 1 la 6 şi prin culori. Cifra 1 şi culoarea verde sunt asociate unui aer curat, de o calitate excelentă. Cifra patru şi culoarea galbenă va corespunde unei calităţii medii a aerului, iar cifra şase şi culoarea roşie avertizează asupra unei situaţii foarte rele din punctul de vedere al calităţii aerului.

CERINŢE EUROPENE. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a lansat la nivel naţional un proiect în valoare de 14 milioane de euro care să permită României să se alinieze la cerinţele Uniunii Europene cu privire la monitorizarea calităţii aerului. Astfel, în toată ţara au fost montate 117 staţii de monitorizare, cinci dintre ele în judeţul Timiş (patru la Timişoara şi una la Carani). Până la sfârşitul anului, în judeţ vor fi montate alte două staţii de monitorizare, la Lugoj şi Moraviţa. Pentru staţiile de monitorizate funcţionale de la începutul acestui an s-au cheltuit 600.000 de euro.