ARHIVA BANĂŢEANUL: O afacere cu vipere aduce anual întreprinzătorului 450.000 de euro

De patru ani, Marius Buldur ţine în mână o... afacere cu corn Foto: Adrian Pîclişan

Când pasiunea îşi dă întâlnire cu simţul comercial iar hobby-ul se transformă într-o afacere, succesul este garantat 100%. E nevoie de un gram de nebunie la care se mai adaugă puţin spirit antreprenorial şi planul de afaceri e aproape gata. Timişoreanul Marius Buldur a reuşit să transforme pasiunea lui pentru vipere într-o afacere profitabilă de mii de euro pe lună şi să încheie contracte ferme cu producători de medicamente din Europa.

Mult sânge rece

În urmă cu patru ani, Marius Buldur era primul român care cerea aviz de funcţionare pentru "creşterea viperelor", activitate care era privită la vremea respectivă mai mult ca o curiozitate sau un moft. La început a investit o mie de euro în afacere. Cumpărase la Orţişoara o hală în care funcţiona pe vremuri o fermă de creştere a puilor şi într-o încăpere a amenajat câteva terarii. Terariile în care a pus nisip şi pietre au fost umplute cu Ammodytes ammodytes, adică cu vipere cu corn, cele mai veninoase reptile din Europa. Practic, în captivitate, Marius Buldur a reuşit să le creeze periculoaselor reptile mediul lor de viaţă natural astfel încât să se reproducă după un bioritm bine stabilit.

Fără certificat de naştere

Iniţial, Marius Buldur primise autorizaţie din partea Agenţiei de Protecţia Mediului şi a Direcţiei Sanitar Veterinare pentru creşterea a doar zece reptile. Între timp, viperele s-au înmulţit, iar un control a făcut ca la sfârşitul anului 2004 Agenţia pentru Protecţia Mediului să-i confişte 26 de exemplare pe motiv că acestea nu aveau "certificat de naştere". "Nu am ştiut că, de fiecare dată când vine pe lume un pui de viperă, trebuie să merg la Agenţia de Mediu pentru ca inspectorii să se deplaseze la Orţişoara, să îi ia în evidenţă", îşi aminteşte Marius Buldur. Întreprinzătorul afirmă că în spatele acelei operaţiuni s-a aflat la vremea respectivă herpetologul Ioan Ghira, profesor la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, care a preluat în custodie cele 26 de exemplare confiscate. Ulterior, acesta avea obligaţia de a-l înştiinţa pe proprietar despre momentul în care micile reptile ar fi urmat să fie redate mediului natural, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Primul contract
Situaţia a reintrat pe făgaşul normal şi lucrurile s-au clarificat ulterior, mai cu seamă că legislaţia românească nu are prevederi speciale în ceea ce priveşte creşterea viperelor. Marius Buldur a investit constant în afacere şi a reuşit ca în patru ani să deţină autorizaţie pentru creşterea a 500 de vipere. "În hala de la Orţişoara am amenajat patru încăperi în care am acum 60 de terarii. De curând am deschis un punct de lucru într-o localitate din Moldova, unde sunt autorizat să cresc alte 500 de vipere", a declarat pentru Bănăţeanul Marius Buldur. Deşi încă din 2004 a contactat importante companii farmaceutice din străinătate pentru a putea comercializa veninul, primul contract ferm a fost semnat abia luna trecută.

Liber la export
"Mi-a luat aproape un an de zile să pun la punct toată documentaţia necesară şi să obţin licenţa de export. Mi-a trebuit şi un certificat de calitate eliberat de Direcţia Sanitar Veterinară", spune proprietarul viperelor. După ce toată documentaţia a fost bine pusă la punct, Marius Buldur a semnat luna trecută un contract cu o importantă companie din Elveţia, specializată în producerea de medicamente: "Contractul este încheiat pe un an de zile, cu posibilităţi de prelungire, iar comanda fermă este să le livrez câte zece grame de venin lunar". Având în vedere că pe piaţa europeană veninul este cotat la 1.200-1.500 de euro gramul, afacerea cu reptile poate aduce un profit frumos.

Investiţie amortizată
"Am demarat negocierile şi cu compania Hofigal, însă de mai bine de un an de zile aceasta aşteaptă avizele de la Institutul de cercetări chimico-farmaceutice din Bucureşti. După obţinerea aprobărilor necesare, vom putea semna un contract ferm, iar compania va putea trece la producţia de serie a produsului pe care vrea să îl lanseze, produs care are la bază veninul de viperă", spune Marius Buldur. Încet, încet, fabrica de venin de la Orţişoara se transformă într-o afacere veritabilă, în care întreaga investiţie este deja amortizată. "Cu ultimele amenajări pe care le-am făcut, socotesc că am investit aproximativ 15.000 de euro. Acum am ajuns la o capacitate de producţie de 300 de grame de venin anual", mărturiseşte crescătorul de vipere. Ţinând cont de preţul veninul, asta i-ar aduce aproape 450.000 de euro pe an.

Ficat de vită şi şoareci
Privită ca o afacere, creşterea viperelor pare extrem de profitabilă având în vedere că, în momentul de faţă, Marius Buldur nu cheltuieşte mai mult de două sute de lei pe lună, sumă care acoperă atât curentul electric folosit pentru încălzirea terariilor, cât şi costurile legate de hrana reptilelor. "Veninul trebuie să aibă un conţinut proteic de 75-80% care este asigurat în primul rând prin aportul alimentar şi vitaminele pe care animalele le primesc periodic. Mai nou le dau de mâncare ficat de vită. Carnea o trec prin maşina de tocat şi alimentez apoi viperele manual cu ajutorul unei seringi injectându-le hrana pe gură. Consumul este practic foarte mic, mai ales că, în perioada de gestaţie, femelele mănâncă extrem de puţin. Din când în când le mai completez necesarul de vitamine adăugând pur şi simplu vitamine în apa de băut. Cu şoareci îi alimentez o dată pe lună, aşa că nici la acest capitol cheltuielile nu sunt prea mari", explică crescătorul de vipere. Alimentaţia este diferită în cazul puilor: "În primele şase luni de viaţă, aceştianu mănâncă absolut nimic. După această perioadă, îi îndop cu pui de şoareci".

Afacerea prosperă
Marius Buldur nu îşi face probleme că va ajunge la un moment dat să nu mai poată să-şi vândă produsul, pentru că cererea de venin pe piaţa europeană (şi nu numai) este într-o continuă creştere. "În urmă cu două luni am început tratativele cu o mare companie farmaceutică din SUA, dar cum discuţiile se poartă prin intermediari, totul s-ar putea să mai dureze. Am contact şi două companii din ţară, Biofarm şi Sintofarm, care par interesate să achiziţioneze şi ele venin, însă în acest caz lucrurile sunt mai complicate pentru că trebuie făcute investiţii serioase în retehnologizări. Veninul este toxic şi necesită tratamente speciale pentru a fi introdus în tehnologia de preparare a unor medicamente sau unguente", explică Buldur.

Veninul are viitorul asigurat
"Ca afacere, pentru mine e super. Am investit la început iar acum costurile de întreţinere sunt minime. Viperele nu sunt deloc pretenţioase. Le mulg o dată la două săptămâni pentru a recolta veninul iar o dată pe lună le dau de mâncare. În 2-3 ore am terminat", a declarat, pentru BĂNĂŢEANUL, Marius Buldur. Cât de curând, proprietarul fermei de vipere are de gând să-şi îmbunătăţească colecţia cu încă o sută de exemplare pe care le va achiziţiona din Germania şi Suedia. "E o investiţie destul de importantă pentru că preţul unui singur exemplar ajunge la 300 de euro. Nu-mi fac probleme, e o afacere de viitor atâta timp cât există piaţă de desfacere", spune investitorul.

Unicul angajat
Până anul trecut, Marius Buldur avea angajată o persoană care supraveghea viperele cât timp el era plecat. "Omul a renunţat, aşa că mă descurc singur. Oricum eu eram cel care mulgea viperele şi curăţa terariile, pentru că această afacere are doza ei de risc şi, dacă nu ştii cum să le iei, s-ar putea să ai parte de surprize. Niciodată însă nu mi-am făcut probleme că cineva ar putea să intre în fermă în lipsa mea şi să-mi fure viperele. Să fim serioşi, cine ar avea curajul să se apropie?". Cât despre preţiosul venin, acest produs este ţinut într-un loc de maximă siguranţă, în caseta metalică a unei bănci, aşa că întreaga afacere este securizată.

Are discipoli
Afacerea lui Marius Buldur nu a rămas fără ecou. Periodic, el este contactat de oameni din întreaga ţară care ar vrea să-i calce pe urme. "Pe mulţi îi îndrum, le spun care sunt paşii pe care trebuie să îi urmeze, ce autorizaţii trebuie obţinute, cum trebuie îngrijite viperele. Am deja câţiva discipoli care încearcă să-mi calce pe urme. Nu e uşor, dar nu e cine ştie ce bătaie de cap. Mă bate gândul chiar să fac o asociaţie a crescătorilor de vipere, dar pentru asta ar trebui să reunesc cel puţin zece crescători autorizaţi care deţin astfel de reptile legal, cu acte în regulă, şi până acolo mai e de aşteptat", spune "magistrul". Formalităţilor legate de începerea afacerii li se adaugă şi îndeplinirea altor condiţii legale. Periodic, crescătorii de vipere sunt vizitaţi de reprezentanţi ai Direcţiei Sanitar Veterinare, care controlează la faţa locului "stocul" de vipere şi verifică starea lor de sănătate.

Falsificatorii
Investitorul de la Orţişoara afirmă că, de un an, întreaga ţară a fost împânzită de tot felul de crescători de vipere. E vorba persoane pe care în trecut le-a ajutat fie cu un sfat, fie arătându-le documentele pe care trebuie să le obţină pentru a funcţiona în deplină legalitate. "Nu mică mi-a fost mirarea să constat că unor tineri din Bistriţa cărora le-am trimis pe mail modelul certificatului de calitate al produsului le-a trecut prin minte să-l falsifice. Au şters numele meu, au schimbat localitatea şi denumirea societăţii şi au profitat de certificatul contrafăcut pentru a se face cunoscuţi. I-am descoperit întâmplător când un prieten mi-a arătat pe care doi tineri i l-au prezentat. Avea acelaşi număr cu al meu", spune Buldur. Suspiciunile cu privire la contrafacerea acelui document au fost întărite de preţul de dumping pe care respectivii îl practicau. Aceştia încercau să vândă veninul la negru cu 250-400 de euro pentru un gram. Întreaga poveste a intrat acum în vizorul poliţiştilor.
În ciuda acestui incident, crescătorul de vipere îşi vede mai departe, cât se poate de liniştit, de viperele sale, într-o afacere prin care a demonstrat că, dacă ai sânge rece, poţi scoate o grămadă de bani.



Ammonytes ammodytes
De provenienţă mediteraneană, vipera cu corn (Ammodytes ammodytes) poate fi întâlnită în Munţii Banatului, sudul Apusenilor, în vestul Retezatului, Depresiunea Cernei, Cetatea Devei, Porţile de Fier şi izolat, în zona Braşovului. Specia este acum protejată, după ce a fost ucisă în proporţii îngrijorătoare, fiind considerată dăunătoare şi periculoasă. Vipera cu corn preferă un habitat uscat şi se ascunde în grohotişuri, stânci sau la liziera pădurii, în apropierea unor surse de apă. Adulţii se hrănesc exclusiv cu rozătoare, iar puii cu guşteri şi şopârle. În condiţii de captivitate, vipera se reproduce cu uşurinţă. Femela dă naştere la 4-20 de pui. Veninul viperei cu corn este considerat mai toxic decât al oricărui alt şarpe din Europa şi este mortal pentru oameni.



Pulbere de venin
70% din conţinutul veninului lichid este apă. Restul reprezintă componenţi chimici de natură neproteică. "În laborator am un aparat de liofilizare, prin intermediul căruia se face trecerea de la starea lichidă la cea solidă. Veninul lichid se transformă prin această procedură într-o pulbere albă care se poate păstra timp îndelungat în recipiente vidate. Astfel cristalizat, el nu îşi pierde din proprietăţi şi nu are nevoie de condiţii speciale. Trebuie doar să nu intre în contact cu cu lumina şi aerul", explică Marius Buldur.



De 60 de ori mai scump ca aurul

Veninul este mult mai bine cotat pe piaţa internaţională decât multe dintre metalele preţioase. De la o viperă, într-un an de zile, se pot obţine 1-1,5 grame de venin. Pe piaţa europeană, un gram de venin este evaluat la 1.200-1.500 de euro. Comparativ, gramul de aur este cotat la bursa Băncii Naţionale la aproximativ 70 de lei (puţin peste 19 euro), ceea ce înseamnă că un gram din cel mai ieftin venin este de peste 60 ori mai scump decât un gram de aur.



UTILIZĂRI. Veninul de viperă este folosit de fabricile de medicamente pentru producerea unor pastile şi unguente care tratează boli dintre cele mai diverse. Medicamentele care conţin venin de viperă sunt folosite pentru tratarea epilepsiei, a cangrenei, a ulcerului, a diferitelor afecţiuni hemofilice sau chiar în tratarea unor forme de cancer. Unguentele care conţin venin de viperă sunt folosite pentru afecţiuni antireumatice. În astfel de cazuri, un gram de venin este suficient pentru producerea a aproape 200.000 de tuburi de unguent.



"Colectarea şi deţinerea de vipere sunt ilegale"

Prof. dr. Ioan Ghira, preşedintele Societăţii Române de Herpetologie şi cadru didactic la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, susţine că timişoreanul Marius Buldur încalcă legea. "Ordonanţa 57/2007 spune că deţinerea şi colectarea de animale strict protejate de lege constituie infracţiune. Nici una dintre persoanele din România care deţin vipere nu se află în legalitate. Nu ştiu dacă dl. Buldur a luat viperele din mediul lor natural sau le-a procurat cu acte din străinătate. El avea acte doar pentru zece exemplare, iar viperele pe care le-am găsit în plus (26 de exemplare) le-am confiscat. Câteva exemplare au murit după câteva zile, iar pe celelalte le-am păstrat într-un vivariu la Facultatea de Biologie a Universităţii din Cluj. Viperele au fost puse la hibernare într-un frigider la cinci grade Celsius şi la începutul lunii mai au fost eliberate în Cheile Caraşovei. La acţiunea organizată într-un cadru oficial a participat şi Agenţia Regională de Protecţia Mediului Timiş, precum şi câteva posturi de televiziune", a declarat prof. dr. Ghira. Acesta susţine că în zona Herculane sunt destui aventurieri care prind vipere cu corn şi le comercializează pentru 200-300 de lei.

Mai multe imagini în galeria foto

 

 

Versiune mobil | completa