ARHIVA BĂNĂŢEANUL: Vulcanul din Banat

Despre lacul de langa Dealul rosu nu se stie cat este de adanc. Ciobanul din imagine spune ca a mai vazut oameni la pescuit, dar ca singurii pesti pe care i-au prins acestia erau carasi, "cat palma"

Nu departe de Timişoara, pe drumul ce duce de la Topolovăţ spre satul Lucareţ, pe cel mai înalt punct din zonă, se află montate două relee de televiziune. Geologii au stabilit că, prin acel loc, numit de localnici "Piatra roşie", în urmă cu un milion de ani a curs lavă vulcanică. Aceasta provenea de la un vulcan aflat la câţiva kilometri depărtare, în apropierea localităţii Şanoviţa. Vulcanul a erupt în trei faze, pe care geologii le-au identificat după modul în care s-au format straturile de rocă. În afară de faptul că vulcanul de la Şanoviţa este o curiozitate geologică în Câmpia de Vest, erupţiile acestuia au dus la formarea unor peisaje spectaculoase.

 

Dealul roşu

Coloanele roşii, de bazalt, înalte de câţiva metri, de la Lucareţ, nu sunt un peisaj comun în Banat. Formaţiuni asemănătoare, dar mai mici, se găsesc şi la Şanoviţa, aproape de falia care a fost, pe vremuri, coşul vulcanului. În cele două localităţi se află cariere de piatră, în care se exploatează roca vulcanică. Toţi locuitorii din zonă ştiu câte ceva despre vulcan şi, indiferent pe care l-ai întreba, toţi indică Dealul Roşu, de lângă Lucareţ, drept cel mai frumos loc din împrejurimi. Deşi este proprietate privată, aparţinând firmei care exploatează cariera de piatră, Dealul Roşu poate fi vizitat, accesul fiind uşor chiar şi cu o maşină mică. Peisajul se deschide cu vedere spre coloanele de bazalt roşu, între ale căror fisuri au cuiburi tot felul de păsări. În vale, coloanele se oglindesc într-un mic lac natural. Schimbând proporţiile, peisajul ar putea fi asemuit Grand Canyon-ului american, doar că, în ciuda frumuseţii sale, Dealul Roşu nu se află în nici un ghid turistic.

 

Atracţie turistică

Coloanele de la Lucareţ au fost descoperite în cei 40 de ani în care s-a exploatat bazaltul, decopertându-se pământul de deasupra. "Bazaltul are o formă specifică de cristalizare, care duce la formarea acestor coloane spectaculoase. Culoarea roşie este dată de concentraţia mare de fier, care există în lava vulcanică. Formaţiuni asemănătoare, dar de 200-300 de metri înălţime, sunt la Detunata, în Munţii Apuseni. Acela este un loc vizitat de turişti, dar şi coloanele de la Lucareţ ar putea reprezenta o atracţie", spune Gheorghe Ianoş, prodecanul Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii de Vest, specialist în soluri.

 

Carieră istorică

Dacă la Lucareţ exploatarea bazaltului e relativ nouă, la Şanoviţa aceasta se confundă cu istoria satului. Fotografii vechi de aproape o sută de ani atestă că aceasta a fost una dintre principalele ocupaţii ale localnicilor. "Pe vremuri, sute de oameni lucrau la carieră. Prin anii '80 se exporta piatră în Ungaria. Avem aici bazalt de foarte bună calitate, al treilea ca duritate din Europa", spune Ioan Ursu, primarul comunei Ghizela, la care este arondată Şanoviţa. Pentru localnici, cariera de piatră, acum aflată în proprietate privată şi, deocamdată, în curs de modernizare, a fost un mod de a-şi câştiga existenţa. În trecut existau maiştri care făceau piatră cubică, cu care s-au pavat drumuri din Timişoara şi Lugoj. Primarul din Ghizela este intrigat de faptul că, la drumul european E 70, aflat în reparaţii de câţiva ani, se foloseşte piatră de râu. "Avem aici carieră de bazalt, rocă mult mai potrivită pentru construcţia de drumuri, şi e la doar trei kilometri de drumul european!", spune Ioan Ursu.

 

Dealul Şumigului

Profesorul Gheorghe Ianoş spune că, oriunde s-ar excava pământul pe o rază de câţiva kilometri în jurul vulcanului stins, s-ar găsi rocă bazaltică. Deşi este o curiozitate, vulcanul de la Şanoviţa nu e singurul din zonă. "Cum mergeţi spre Moraviţa, de pe şosea, între Gătaia şi Şemlacu Mare, se vede, în câmpie, o gâlmă singuratică, înaltă de vreo sută de metri. Este imposibil să nu o remarci", spune Gheorghe Ianoş. Locul se numeşte Dealul Şumigului şi este, de asemenea, conul unul vulcan stins, tot din acea perioadă.

 


 

VULCAN... TÂNĂR. În timp geologic, vulcanul de la Şanoviţa este unul tânăr, format în cuaternar (eră geologică ce se întinde de acum circa un milion de ani până în prezent). Deşi vârful de lângă Lucareţ, unde se află releele de televiziune, este cel mai înalt punct, nu acela a fost vârful vulcanului. În urma studiilor efectuate, geologii au căzut de acord că vârful a fost la Şanoviţa, loc care, în urmă cu un milion de ani, era mai înalt cu vreo sută de metri, însă s-a erodat. S-a mai stabilit că erupţiile au fost lente, fără explozie, şi că lava a ajuns, pe axa est-vest, la distanţe de 15 kilometri, iar la nord-sud - la 3-5 kilometri. Eupţiile au schimbat şi cursul apelor Chizdia şi Miniş, care vin din Dealurile Lipovei. Cei doi afluenţi ai Begăi fac o buclă ce ocoleşte vulcanul, ceea ce dovedeşte că acesta a apărut ulterior apelor curgătoare.

 


 

 

"Este păcat că nu se face turism la Lucareţ. Foarte puţină lume ştie de acel loc. Eu mai merg cu studenţii şi toţi sunt încântaţi de peisaj"

Prof. Gheoghe Ianoş, prodecan al Facultăţii de Geografie din cadrul UVT

 

 

Versiune mobil | completa