Avem nevoie de o listă neagră cu firmele de consultanţă care scriu proiecte neeligibile, spun cei care au luat fonduri UE

Avem nevoie de o listă neagră cu firmele de consultanţă care scriu proiecte neeligibile, spun cei care au luat fonduri UE

Elaborarea unei "liste albe" de consultanţi şi experţi în scrierea şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene în funcţie de rezultatele validate prin experienţă ar putea fi una dintre măsurile care să ducă la un grad ridicat de absorbţie a fondurilor europene, spun beneficiarii de proiecte şi reprezentanţii băncilor care acordă credite pentru programele finanţate de UE.

Sfatul celor care au accesat pentru prima dată fonduri europene pentru viitorii sau chiar actualii beneficiari este acela de a găsi şi a menţine aproape consultantul care a scris proiectul pentru toată perioada de implementare, pentru ca gradul de absorbţie a banilor să fie cât mai mare, au spus participanţii la conferinţa "Caravana fondurilor europene 2011 - cum vor schimba fondurile europene România? " organizată ieri de ZF la Constanţa, în parteneriat cu AMPOSDRU, autoritatea de management care gestionează fonduri europene de 4,25 mld. euro pentru resurse umane, şi cu Banca Transilvania.

Cristina Predea, directorul general al firmei BrainWave Communication, care implementează în prezent un proiect finanţat din fondurile europene pentru HR şi care are ca grup-ţintă 1.700 de persoane, spune că în cazul unui proiect european trebuie să-ţi alegi cu mare atenţie echipa de proiect, pentru că nimeni - nici auditorul, nici consultantul sau expertul contabil - nu-şi asumă responsabilitatea în cazul eventualelor probleme.

"Echipa este nucleul şi garantul realizării proiectului pentru că aprobarea proiectului e doar primul pas, iar implementarea ne omoară. Am fost în imposibilitatea de a implementa, pentru că nu am avut o relaţie cu cei care ne-au scris proiectul. Eram complet nepregătiţi când am accesat fondurile, consultantul ne-a scris nişte indicatori şi obiective care ne-au făcut să ne luăm cu mâinile de cap la momentul implementării. Lucrul cu echipa proprie de consultanţi e vital pentru că oricât de bine ar fi scris un proiect, şansele de a-l implementa corect sunt foarte mici", a spus Predea.

În opinia lui Liviu Alexandru Bulgărescu, care derulează proiecte europene prin intermediul Asociaţiei "Europa pentru dezvoltare umană", cei care vor să elaboreze astfel de proiecte trebuie să cunoască foarte bine domeniul în care depun proiectul, dar şi realităţile zonei în care se implementează, pentru că specificităţile pe care le are gândirea oamenilor din Transilvania sunt diferite faţă de cea a oamenilor din Moldova. "Aveţi nevoie de specialişti în proiecte. Dacă nu aveţi cunoştinţe în scrierea de proiecte, luaţi un consultant care ştie, dar staţi lângă el pentru că altfel vă treziţi la implementare cu un grup-ţintă de 22.000 de şomeri care trebuie consiliaţi, am văzut un astfel de proiect. O soluţie ar putea fi să-i dai mai puţini bani consultantului la început în aşa fel încât să-l responsabilizezi până la finalul proiectului şi să-l obligi să te ajute în implementare", a spus Bulgărescu.

Leonard Cornoiu, director în cadrul departamentului de programe europene în cadrul Băncii Transilvania (BT), spune că până în prezent BT a emis scrisori de confort pentru proiecte europene (credite acordate beneficiarilor pentru demararea proiectelor europene) a căror valoare depăşeşte 700 de milioane de lei.

"De acum încolo, focalizarea noastră se mută pe implementarea proiectelor, unde încercăm să aducem expertiza acumulată în ultimii doi ani pentru a ajuta beneficiarii să depăşească dificultăţile cu care se confruntă în implementarea proiectelor, unde achiziţiile, cererile de decontare şi cash-flow-ul proiectului sunt critice", a spus Cornoiu.

El a adăugat că BT nu eliberează scrisori de confort pentru proiectele care nu au consultanţi care să ajute în implementare şi care să aibă experienţă în implementare.

"Există liste cu consultanţi agreaţi de bănci, disponibile pe site-urile băncilor. De cele mai multe ori, oferim celor care doresc să acceseze fonduri o listă de 4-5 consultanţi cu experienţă, pentru a ne asigura că beneficarul alege un consultant cu care am mai lucrat", a mai spus el.

Cătălina Gheaja, şeful biroului judeţean de verificare a proiectelor finanţate prin POS DRU din Constanţa, spune că problemele din implementare sunt şi o urmare a deficitului de personal în rândul echipelor de funcţionari care lucrează cu fonduri europene.

"Ceea ce ne doare pe noi foarte mult este deficienţa mare de personal la nivelul regiunii: avem 172 de proiecte în implementare, iar în departamentul de verificare suntem 14 oameni. S-a înregistrat o migraţie masivă către mediul privat, către beneficiarii de fonduri europene. O soluţie ar putea fi deblocarea posturilor şi acordarea unor stimulente mai mari funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene", a spus Gheaja.

Ivonne Saghiu, inspector principal al Direcţiei Generale de proiecte din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, spune că dacă nu se realocă unele lunii de finanţare şi dacă implementarea proiectelor nu se face în colaborare cu autorităţile, atunci România va ajunge în 2013 la concluzia că deşi a cheltuit câteva miliarde de euro, gradul de dezvoltare al ţării este acelaşi din 2007.

Ce au mai spus reprezentanţii autorităţilor şi beneficiarii

Este necesară elaborarea unei liste negre a firmelor de consultanţă care au realizat proiecte considerate neeligibile.

Atunci când începi un proiect, trebuie să te asiguri că poţi să ai un cash-flow în cuantum de 30% din valoarea totală a sa chiar dacă UE spune că beneficiarul trebuie să cofinanţeze cu 5%.

Firmele care sunt afectate de criză şi accesează fonduri penrtu a se salva merg pe calea cea mai sigură către faliment, pentru că nu-şi vor putea asigura costurile proiectului.

Niciun proiect european nu generează profit; nu absorbţia fondurilor europene ar trebui să fie o prioritate, ci rezultatul cheltuirii acestora.

Dificultatea unui proiect european este de 20% în elaborarea proiectului şi 80% în implementare.

În proiectele europene trebuie să se pornească de la premisa că nu toată lumea vrea să fure; de aceea trebuie să existe ofiţeri responsabili pentru fiecare proiect în cadrul autorităţilor de management, care să-i ajute pe beneficiari.

Birocraţia excesivă, migrarea funcţionarilor către mediul privat şi schimbarea regulilor în timpul jocului au condus la dificultăţi în implementarea proiectelor şi la o absorbţie redusă.

 

 

Versiune mobil | completa